- rezultat rezulta·t
- -tu, -ty; loc sg -cie
m(= wynik) result
w rezultacie spóźniliśmy się — as a result we were late
Nowy słownik polsko-angielski. 2014.
rezultat rezulta·t
Look at other dictionaries:
rezultat — REZULTÁT, rezultate, s.n. Ceea ce rezultă dintr o acţiune, dintr un fapt, dintr un calcul; consecinţă, urmare, efect. ♦ loc. adv. Fără rezultat = fără efect, inutil. ♢ expr. A da rezultat (sau rezultate) = a produce efectul dorit, a da roade. ♦… … Dicționar Român
rezulta — REZULTÁ, pers. 3 rezúltă, vb. I. intranz. A urma, a apărea ca o consecinţă logică; a decurge din..., a reieşi, a izvorî. ♦ (mat.; mai ales la calculele aritmetice) A avea drept rezultat; a ieşi, a da. – Din fr. résulter. Trimis de IoanSoleriu, 08 … Dicționar Român
efect — EFÉCT, efecte, s.n. 1. Fenomen care rezultă în mod necesar dintr o anumită cauză, fiind într o legătură indestructibilă cu aceasta; rezultat, urmare, consecinţă. ♢ expr. A şi face efectul = a da un anumit rezultat, a avea consecinţa scontată. 2.… … Dicționar Român
consecinţă — CONSECÍNŢĂ, consecinţe, s.f. Rezultat al unei fapte, al unei acţiuni, al unui principiu; urmare. ♢ În consecinţă = a) (loc. conj.) prin urmare, deci; b) (loc. adv.) conform dispoziţiilor, situaţiei etc. – Din fr. conséquence, lat. consequentia.… … Dicționar Român
ieşi — IEŞÍ, ies, vb. IV. intranz. 1. A părăsi un loc, o încăpere, un spaţiu închis, limitat, plecând afară; a trece din interior în exterior. ♢ expr. A ieşi afară = a defeca (2). A i ieşi (cuiva) înainte sau a ieşi în calea cuiva = a întâmpina pe… … Dicționar Român
decurge — DECÚRGE, pers. 3 decúrge, vb. III. intranz. 1. A urma, a rezulta din..., a şi avea izvorul în... 2. A se petrece, a se desfăşura. – De4 + curge (după fr. découler). Trimis de dante, 13.07.2004. Sursa: DEX 98 DECÚRGE vb. 1. a proveni, a reieşi,… … Dicționar Român
rezultativ — REZULTATÍV, Ă, rezultativi, e, adj. Care rezultă. – Din fr. résultatif. Trimis de IoanSoleriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 rezultatív adj. m., pl. rezultatívi; f. sg. rezultatívă, pl. rezultatív … Dicționar Român
concluzie — CONCLÚZIE, concluzii, s.f. 1. Încheiere a unui şir de judecăţi; gândire dedusă dintr o serie de argumente sau constatări. ♦ Judecată nouă care rezultă din alte judecăţi date şi al cărei adevăr depinde de adevărul judecăţilor date. 2. Ultima parte … Dicționar Român
bilanţ — BILÁNŢ, bilanţuri, s.n. Tablou contabil al activului şi pasivului unei intreprinderi sau al unei activităţi financiare pentru o anumită perioadă de timp. ♦ fig. Rezultatul sintetic al unei activităţi desfăşurate într o perioadă dată. – Din germ.… … Dicționar Român
urmă — ÚRMĂ, urme, s.f. 1. Semn concret lăsat de cineva sau de ceva pe locul unde a trecut, a stat etc. ♢ loc. prep. Pe urma sau pe urmele cuiva (sau a ceva) = pe unde a fost, a existat, a trecut cineva (sau ceva). (De) pe urma... = din cauza, ca urmare … Dicționar Român
emanaţie — EMANÁŢIE, emanaţii, s.f. 1. Emitere, degajare (de gaze, de vapori, de mirosuri etc.); (concr.), ceea ce se degajează, ceea ce se emană. ♢ (geol.) Emanaţie vulcanică = a) emitere de produse gazoase legate de activitatea vulcanică; b) produs al… … Dicționar Român
